Ce este fibrilatia atriala?
Fibrilatia atriala este caracterizata de un ritm cardiac neregulat si uneori foarte rapid. In unele cazuri, pulsul poate depasi 100 de batai pe minut. Acest lucru poate provoca probleme medicale sau simptome, inclusiv ameteli, dificultati de respiratie si oboseala. Uneori, fibrilatia atriala nu provoaca niciun simptom si pacientul poate sa nu constientizeze ritmul cardiac neregulat.
Fibrilatia atriala poate fi:
- Fibrilatie atriala ocazionala, numita si fibrilatie atriala paroxistica. In cazul acesteia, simptomele dureaza de obicei de la cateva minute pana la cateva ore. Unele persoane prezinta simptome o perioada de timp de pana la o saptamana. Episoadele se pot irepeta. Simptomele pot sa dispara de la sine. Unele persoane cu fibrilatie atriala paroxistica necesita tratament.
- Fibrilatie atriala persistenta. In cazul acesteia, ritmul cardiac nu se normalizeaza de la sine. Daca apar simptome, este nevoie de tratament medical pentru a corecta ritmul cardiac.
- Fibrilatie atriala persistenta, de lunga durata. Acest tip de fibrilatie atriala este constant si dureaza mai mult de 12 luni. Sunt necesare medicamente sau o procedura medicala pentru a corecta ritmul cardiac.
- Fibrilatie atriala permanenta. In acest tip de fibrilatie atriala, ritmul cardiac neregulat nu poate fi restabilit. Sunt necesare medicamente pentru a controla ritmul cardiac si pentru a preveni formarea cheagurilor de sange.
Ce se intampla in timpul fibrilatiei atriale?
In mod normal, inima se contracta si se relaxeaza intr-un ritm regulat. In cazul fibrilatiei atriale, camerele superioare ale inimii, numite atrii, se contracta neregulat. Pentru ca atriile se contracta intr-un ritm neregulat, pomparea sangelui nu este eficienta si atunci sangele poate stagna la nivelul inimii si se poate coagula, formand cheaguri de sange.
Care sunt cauzele fibrilatiei atriale?
Problemele structural ale inimii sunt cea mai frecventa cauza a fibrilatiei atriale.
Bolile de inima si problemele de sanatate care pot cauza fibrilatie atriala includ:
- defecte cardiace congenitale
- sindromul sinusului bolnav
- apnee obstructiva in somn
- atac de cord
- afectarea valvelor cardiace
- hipertensiune arteriala
- boli pulmonare, inclusiv pneumonie
- boala coronariana
- boli tiroidiene precum hipertiroidismul
- infectii virale
Unele persoane care prezinta fibrilatie atriala nu sufera de boli de inima cunoscute sau de leziuni cardiace.
Unele obiceiuri legate de stilul de viata pot declansa un episod de fibrilatie atriala:
- consum excesiv de alcool sau de cofeina
- consum de droguri ilegale
- fumatul sau consumul de tutun
- administrarea medicamentelor care contin substante stimulante, inclusiv medicamente pentru raceala care se elibereaza fara prescriptie medicala.
Care sunt simptomele fibrilatiei atriale?
Fibrilatia atriala este cel mai frecvent tip de aritmie cardiaca. Declansarea anormala a impulsurilor electrice face ca atriile, camerele superioare ale inimii, sa fibrileze. Uneori, persoanele care prezinta fibrilatie atriala nu manifesta simptome si starea lor este detectabila doar in cadrul unui examen medical. Alte persoane pot prezenta unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome:
- oboseala generala
- batai rapide si neregulate ale inimii
- senzatie de fluturare in piept
- ameteala
- dificultati de respiratie si anxietate
- slabiciune
- lesin sau confuzie
- oboseala la exercitii fizice
- transpiratie
- durere sau presiune in piept - acest simptom poate reprezinta o urgenta medical si poate semnala un atac de cord.
Care sunt factorii de risc pentru fibrilatia atriala?
Riscul de fibrilatie atriala creste odata cu varsta. Hipertensiunea arteriala, al carei risc creste si odata cu inaintarea in varsta, reprezinta cauza a aproximativ 1 din 5 cazuri de fibrilatie atriala.
Factorii de risc pentru fibrilatie atriala includ:
- Varsta inaintata
- Hipertensiune arteriala
- Obezitatea
- Rezidenta europeana
- Diabet
- Insuficienta cardiaca
- Boala cardiaca ischemica
- Hipertiroidismul
- Boala cronica de rinichi
- Consum moderat pana la intens de alcool
- Fumat
- Marirea camerelor din partea stanga a inimii
Care sunt complicatiile fibrilatiei atriale?
Fibrilatia atriala poate provoca complicatii medicale grave precum:
- Atacul de cord: Desi nu este o complicatie frecventa a fibrilatiei atriale, este foarte important ca persoanele care sufera de fibrilatie atriala sa cunoasca simptomele de avertizare ale unui atac de cord. Durerea, disconfortul sau presiunea in centrul pieptului sau a abdomenului superior, senzatia de strangere, de plenitudine, arsurile la stomac, indigestia sau durerea in bratul stang pot semnala un posibil atac de cord. Femeile pot prezenta, de asemenea, dureri de spate, de umeri sau de maxilar, greata si varsaturi, dificultati de respiratie sau oboseala excesiva.
- Accident vascular cerebral: Amorteala sau slabiciune brusca localizate pe o parte a corpului, confuzie, dificultati de a vorbi sau de perceptie, perturbarea vederii, dificultati de mers, ameteli sau dureri de cap bruste si fara motiv, pot semnala un accident vascular celebral.
- Sangerari la nivel cerebral, la nivelul sistemului digestiv sau a tractului urinar: sangele rosu aprins prezent in varsaturi, scaun sau in urina, durere severa de cap sau la nivelul abdomenului, pierderi de memorie, tulburari ale vederii sau dificultati legate de mobilitatea picioarelor sau a bratelor pot semnala aceste complicatii.
- Insuficienta cardiaca: ritmul rapid si neregulat poate genera dificultati legate de pomparea sangelui.
- Lesin: La anumite persoane, fibrilatia atriala poate duce la ameteli si lesin.
Cum este diagnosticata fibrilatia atriala?
In scopul diagnosticarii fibrilatiei atriale, medicul cardiolog efectueaza anamneza si examenul fizic al pacientului. Pe langa examenul fizic, medicul poate efectua unele teste pentru a stabili diagnosticul de fibrilatie atriala.
Aceste teste includ:
- Electrocardiograma. Aceasta investigatie inregistreaza semnalele electrice ale inimii, astfel incat medicul cardiolog sa poate observa daca ritmul cardiac este normal sau nu.
- Ecocardiograma. O ecografia cardiaca poate identifica probleme legate de fluxul sangvin si de contractiile muschilor inimii.
- Analize de sange. Testele simple de sange pot evidentia nivelurile anormale de potasiu si de hormoni tiroidieni, care pot cauza fibrilatie atriala.
- RMN cardiac. Acest test imagistic permite medicului sa vizualizeze structura si functia inimii.
- Monitor Holter. In unele cazuri, medicul poate dori verificarea ritmului inimii pe o perioada mai lunga de timp. Purtarea unui monitor Holter pentru una sau doua zile sau purtarea unui monitor pentru evenimente pana la o luna de zile poate inregistra activitatea inimii pentru perioade mai lungi si poate oferi informatii importante despre activitatea cardiaca.
Care este tratamentul fibrilatiei atriale?
Medicamente pentru tratamentul fibrilatiei atriale
Medicul poate lua in considerare tratarea fibrilatiei atriale cu medicamente care ajuta la prevenirea formarii cheagurilor de sange si cu medicamentelor care functioneaza prin incetinirea ritmului cardiac sau prin restabilirea ritmului normal al inimii.
Medicatia beta-blocanta ajuta la reducerea frecventei cardiace si ofera ventriculilor suficient timp pentru a se umple complet cu sange.
Anticoagulantele orale cu actiune directa, cum ar fi apixaban, dabigatran, rivaroxaban sau edoxaban, previn formarea cheagurilor de sange si scad riscul de accident vascular cerebral.
Blocantele canalelor de calciu controleaza viteza cu care camerele inferioare ale inimii pompeaza sange in intregul corp.
Medicatia antiaritmica poate ajuta la restibilirea unui ritm normal al inimii.
Proceduri hirurgicale pentru fibrilatia atriala
Medicul poate recomanda o procedura chirurgicala in cazul in care modificarile stilului de viata si administrarea medicamentelor nu imbunatatesc simptomele.
Cardioversia electrica restabileste ritmul cardiac aplicand socuri de energie redusa la nivelul inimii.
Ablatia cardiaca prin cateter distruge tesutul care provoaca aritmia. Ablatia nu are intotdeauna succes si, in cazuri rare, poate duce la complicatii grave, cum ar fi infectii, sangerari sau accidentul vascular cerebral. Riscul ca fibrilatia atriala sa reapara este cel mai mare in primele saptamani dupa procedura. Daca se intampla acest lucru, medicul poate repeta procedura.
Stimulatorul cardiac este utilizat pentru a trata fibrilatia atriala numai atunci cand este diagnosticata impreuna cu o alta aritmie, cum ar fi o frecventa cardiaca lenta sau tulburari de conducere precum sindromul sinusului bolnav.
Procedura chirurgicala labirint creeaza cicatrici in atriul stang care ajuta la restabilirea ritmului normal al inimii. De obicei, se aplica persoanelor care au avut o interventie chirurgicala pe cord deschis din alte motive, cum ar fi afectiuni ale valvelor cardiace sau boli coronariene.
Bibliografie:
Atrial fibrillation, NHS UK official website
Atrial fibrillation, Mayo Clinic official website
What are the Symptoms of Atrial Fibrillation?, American Heart Association
Afib, Cleveland Clinic official website
Atrial fibrillation (AF), British Heart Foundation official website
Atrial fibrillation ,National Heart, Lung and Blood Institute, NIH official website
Atrial fibrillation , Medline official website
Atrial fibrillation , CDC official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
